Cartoful

 

  Cartoful se cultiva in majoritatea regiunilor tarii noastre, atat ca aliment dar si ca planta medicinala. cartofulTulpina este inalta, dreapta, fructul este o baca de culoare violet-verzuie, toxica.

Florile sunt de culoare alba sau violeta. Tuberculii (cei care se consuma in scop alimentar, mai ales) se formeaza prin ingrosarea varfurilor stolonilor subterani ai plantei. Cultivarea cartofului se face din luna martie pana in aprilie, iar recoltarea din luna iulie pana in august.

In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberculul.

Cartoful contine apa, glucide, amidon, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, protide, lipide, saruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu, mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul B, acid folic, vitamina C, vitamina K.
Cartoful are efect diuretic, emolient, antispasmodic, antiulceros, cicatrizant al mucoasei digestive.
 

Uz intern:


 
- boli reumatice, diabet, obezitate, hiperaciditate, stari febrile, guta, astenie, oxiuroza, ulcer, boli hepatice, obezitate, litiaza biliara, glumerulonefrita, sciatica, cefalee, migrena, constipatie, gastrita, dispepsie - sub forma de tinctura, suc, cartof copt sau fiert.


Uz extern:



- hemoroizi, erizipel, arsuri, plagi atone, eruptii, flegmoane, insolatie, riduri - sub forma de cataplasma.

 

Efecte adverse:

 

- Cartofii fierti isi pierd calitatile nutritive daca sunt pastrati mai mult de 24 de ore. Comparativ, cartoful copt isi mentine mult mai bine proprietatile.